Brașovul, orașul care și-a depus candidatura vineri, în data de 19 iunie pentru Capitala Cultural Europeană. O serie de dezbateri au avut loc, vezi aici, pentru consultările publice în care au fost prezentate strategiile dar și evenimentele ce întrunesc această titulatură în dosarul finalizat până la data de 10 octombrie conform datelor de pe site-ul oficial CEAC.
Primul glas puternic din blogosfera brașoveană, ce a prezentat detalii despre candidatura orașului nostru de poveste care se va regenera prin cultură, a fost Manuel Cheța în articolul Consultări publice Brașov 2021, Capitală Europeană a Culturii (CEAC). Deși, avem în jur de 500 de evenimente pe an, 85 dintre acestea sunt o manifestare a culturii și se integrează perfect în acest context, sunt multe de schimbat de la percepție(în mentalul colectiv) la fizic și material(pentru a reconsolida casele din Șchei până pe Republici).
Orașul nostru de poveste este vestit pentru peisajul ce-ți taie respirația de la Poalele Tâmpei dar și pentru cele 3 puncte turistice importante Poiana, Centrul și Șcheii. În urmă cu 3 luni, am fost întrebată în interviul acordat lui Bogdan Daradan, omul din spatele site-ului Presa în Blugi(un site destinat tinerilor, ideilor proaspete și inovatoare din presă) care ar fi cele trei puncte turistice despre care aș alege să scriu, în cazul în care aș fi numită ambasador de brand pentru Brașov. Răspunsul meu pe larg:
”Dacă aș fi numită ambasador de brand pentru Brașov, aș alege Poiana, Centru și Șchei, mergând pe considerentul că sunt punctele cheie unde turiștii sunt atrași de clădirile vechi, de verdele așternut ca o copertină pe muntele Tâmpa. Poiana Brașov ar fi primul loc pe care l-aș alege, deoarece este un loc vizitat atât de români cât și de străini, datorită pensiunilor ce-și ademenesc turiștii în bucătăria românească cu o explozie de arome. Centrul, datorită clădirilor vechi și a atmosferei plăcute, ce o oferă Strada Sforii cea mai îngustă stradă din Sud- Estul Europei, și Piața Sfatului unde albul pietrii cubice și arhitectura veche se află în contrast cu Biserica Neagră, cromatic vorbind. Șcheii, îi aleg pentru valoarea istorică, pentru parfumul oferit de Prima Școală Românească o mândrie națională.”
Poiana Brașov nu este o zonă destinată culturii, însă dacă privim lucrurile dintr-o altă perspectivă, pot spune că dăinuie cultura brașoveană, prin panorama spectaculoasă a caselor. Am văzut în alte orașe, teatru în aer liber, cum ar fi dacă în Poiană se va amplasa o scenă pentru ca iubitorii de artă să se bucure de piesele de teatru în mijlocul naturii(doar în sezonul verii). Poiana Brașov susține economia orașului, prin turiștii ce vin să se relaxeze în inima naturii.
Am ales Centrul Brașovului, pentru Piața Sfatului unde scenele amplasate în aer liber, precum și târgurile de tot felul se reunesc an de an pentru a-i încânta pe brașoveni. Casa Sfatului este un monument istoric, un simbol al dialogului(ce a trezit consultări publice pentru promovarea Brașovului, în lupta pentru titlul de CEAC). În prezent, Casa Sfatului funcționează ca muzeu și este un punct de reper pentru brașoveni.
Muzeul Casa Mureșenilor este un simbol cultural, donat de către familia Mureșenilor pentru statul român. Mureșenii au strâns cele mai importante arhive culturale, de la colecţia de mobilier, sau pictură la sculptură. În prezent, Muzeul Casa Mureșenilor a dezvoltat valoarea familiei Mureșenilor și a dus mai departe promovarea personalităților brașovene printr-un complex de case memoriale.
Centrul Cultural Reduta este un loc propice, unde cultura se manifestă în toate formele sale. Indiferent că vorbim de promovarea tinerelor talente și de nenumăratele evenimente dedicate artei. Festivalurile dedicate dansului, sau muzicii îți fac loc pe scena Centrului Cultural Reduta.
Bastioanele brașovene(în număr de 8) și turnurile externe sunt fortificațiile, construite în scop militar și atestă continuitatea brașovenilor. Brașovul a fost numit la un moment dat „cetatea celor șapte bastioane”(înainte să se construiască și al 8-lea). Din cele 8 bastioane brașovene, al Țesătorilor, al Fierarilor, al Funarilor, al Postăvarilor, al Cojocarilor, al Aurarilor, al Curelarilor și Graft, 3 sunt renovate și protejate. Cele 4 turnuri ce împrejmuiesc Brașovul, Turnul Cizmarilor și Cuțitarilor amplasată pe zidurile cetății și cele două Turnuri cel Alb și cel Negru situate după Ziduri, fac parte din istoria acestui oraș.
Șcheii Brașovului, îi aleg pentru valoarea istorică, pentru parfumul oferit de Prima Școală Românească o mândrie națională. Prima Școală Românească este situat în interiorul Bisericii Sfântul Nicolae. Parfumul cărților vechi, dar și a mobilierului reprezentat de scaunele vechi, primele forme ale tiparului. Diaconul Coresi a realizat primele cărți de circulație în limba română, consemnând între anii 1556-1588, 40 de titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ţinuturile româneşti. Diaconul Coresi a reușit să disemineze învățături și a iscălit ceea ce reprezintă unitatea spirituală a poporului român, afirmând "Dac-am cetit, binp am ispitit şi socotit şi am aflat că toate tâlcuiesc, acleve-rează şi întăresc cu Scriptura sfântă şi mie tare plăcură şi am scris cu tipariul voao fraţilor românilor să vă fie pre învăţătură".
Regenerarea prin cultură este un titlu propus pentru promovarea Brașovului în lupta pentru Capitala Cultural Europeană 2021. Opera Brașov și Teatrul ”Sică Alexandrescu” sunt emblemele culturii brașovene, ce reunesc pe scenă artiști consacrați și pasionați, ce dăruiesc în fiecare spectacol iubire și frumos împletindu-se într-un scenariu în care sublimul și grotesc sunt reprezentate.
Scriitorii contemporani sunt maieștri în mânuirea condeiului, dar și pânza de cuvinte ce stârnesc emoții și sădesc idei puternice care ”vor rămâne ca o piatră de aducere aminte”. Scriitorii brașoveni reclădesc cultura orașului, iar râuri de cuvinte străbat limba și literatura română împrospătând povestea vieții în diverse forme.
Maiestrul Adrian Munteanu este scriitor, actor de teatru, regizor și scenarist. Brașoveanul a câștigat premiul European de Poezie NUX la Târgul Internațional de Carte de la Milano, 2012, Soneforismul este un termen emblematic pentru scriitorul Adrian Munteanu. Analogia ”Fluturelui din fântână” poate reprezenta oglinda vieții sau chiar a societății.
Psiho-poetul Cătălin Stanciu surprinde psihologia umană și adâncimile ei, în volumul de poezii ”Viața e un drum pe jos”. Povestea unui psiholog care pune în evidență problemele vieții cotidiene printr-un șir de poezii incifrate.
Scriitorul Adrian Găinaru este cunoscut pentru Volumul de poezii, intitulat ”Zale”, în care fiecare cuvânt este transformat în arta. Adrian Găinaru este un poet care transmite povestea omului de rând, care se luptă să găsească împlinirea.
Scriitoarea Florentina Danu încheie lista poeților brașoveni care fac trecerea de la sentimente spre statornicie.
Scriitorul romancier Daniel Drăgan pune în scena literară cele mai controversate subiecte abordate de către brașovean.
lumii rurale.
Ce părere ai despre candidatura Brașovului? Ce șanse, crezi că are un oraș atât de frumos și de diversificat în evenimente, însă cu numeroase deficiențe și cu o slabă implicare a cetățenilor în manifestările culturale?
1 iulie 1954 nașterea editorului, eseistului, publicistului și scriitorului româna Alexandru Mușina.
0 Comentarios