Random Products

08:00

Fusăi la olteni și văzui Muzeul de Artă din Craiova

           Pasiunea pentru cultură te îmbie să cunoști și să recunoști valorile spirituale și materiale. Omagiem și promovăm munca artiștilor după ce ajungem să înțelegem creația lor.  Craiova culturală a adus omagii, Ioanei Radu regina romanțelor românești, Elenei Teodorini care a reușit să schimbe mentalitatea străinilor și să externalizeze compoziția artiștilor peste hotare, precum și Mariei Tănase, pasărea măiastră a muzicii românești. Pasiunea pentru promovarea emblemelor oltenești ne-a adunat pe toți bloggeri într-un singur loc la  Casa de Cultura Traian Demetrescu, unde a avut loc premierea Concursului De văzut, De trăit și De povestit despre Craiova. Am câștigat locul 3 la campania de susținere a Craiovei în lupta pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2021” cu articolul  Mirajul poeziei pe acorduri muzicale
          Razele soarelui gâdila geamurile ce vesteau o nouă zi, plină cu activități interesante prin Craiova. Mă trezisem cu gânduri mari pentru orele ce le mai petreceam, astfel că micul dejun de la Hotelul Park însoțit de nelipsita cafeluță a întregit o dimineață obișnuită. Am început să bifăm și celelalte obiective turistice pe care ni le-am propus că le vom vizita, am admirat exponatele de la  Muzeul de Artă, mi-am lăsat o amprentă la Casa de Cultură Traian Demetrescu și m-am plimbat prin  Parcul Romanescu (descoperind teatrul din aer liber, podul dar și lacul ce îmbina perfect verdeața cu apa) .
         Din dorința de a explora latura creativă a oltenilor, am hotărât să vizităm exponate de la sculptură la picturi.  Muzeul de Artă arată spectaculos atât în exterior cât și în interior. Biletul este în valoare de 2,5 ron pentru studenți și 5 lei pentru adulți.



           Atmosfera boemă a Craiovei este redată și de Muzeul de Artă, din momentul în care te delectezi cu arhitectura și grădina ce împrejmuiește tezaurul oltenesc. Nuanța de alb, auriu, gri și negru se îmbină perfect cu verdele reprezentat de elementele din grădină(un loc relaxant și primitor). Aș spune că între simplitate și cultură există o legătură strânsă prin care maieștrii scluptează formele literare(metaforice, de la poezii la romane) și cele naturale(fizice, de la scuplturi la picturi) încununând operele de artă ce devin repere pentru urmași.



                  Privind spre tavan(deși nu fac acest lucru des, ci doar în momentele în care nu-mi găsesc cuvintele și exprim ceea ce simt) mi-am dat seama că senzația creată de tavan te duce cu gândul la cer(primul lucru care-ți vine-n minte, atunci când privești imaginea) dar și la omul creator. Dumnezeu a dat fiecărui om o misiune de a duce mai departe dar și de a înnobila ceea ce el a însuflețit. 



                 Candelabrele, picturile și ornamentul baroc prezent prin motivul scoici și a perlei, ce domină în fiecare cabinet, special amenajat pentru cele mai prețuite exponate. Atunci când spun prețuite, mă refer la valoarea spirituală lăsată moștenire tinerilor, pentru a duce mai departe zestrea primită.

       

   
             
  
       Brâncuși are fără doar și parte locșor lui, unde sunt expuse lucrările construite cu atâta minuțiozitate(dincolo de faptul că Brâncuși își fotografia lucrările-Georgiana a adus acest subiect pe care era pusă o pânză de păianjen pentru noi, a urmat  Școala de Arte și Meserii în Craiova, unde și-a lăsat amprenta) pe lucrarea ”Sărutul” unde se poate observa zona părului patinată cu vinișoare.



            Văzui sculpturi celebre la  ”Lucrat după natură”, ”Sărutul” și ”Domnișoara Pogany”. Sursa de inspirație pentru sculptura ”Domnișoara  Pogany” a fost iubita acestuia. Brâncuși a sculptat în marmură și bronz, iar elementele distinctive au fost venișoarele mâinilor, nefinisate  pentru a crea impresia unei mâini naturale. 




                Curiozitatea ne stârnea aceea emoție, de a vizita toate exponatele permanente ce sunt prezentate în cadrul Muzeului de Artă din Craiova. Oboseala nu ne-a demotivat, din contră am continuat să săpăm în cultura Craiovei și să descoperim munca maieștrilor și să înțelegem ceea ce dorea să transmită.



           
                   Tavanele ornamentate cu geamurile geometrice închise(se spune faptul că geamurile semnifică în tradiția populară, speranța) însă raza de soare poate pătrunde, iar speranța că mulți oameni se vor întoarce să aprecieze sau cel puțin să  privească o mică parte din bogăția culturală.


  
              Printre sculpturi interesante, de la portretele sculptate facem o trecere la cele pictate. Fiecare detaliu face diferența, iar pictorii în general lucrează după un anumit tipar însă este personalizată după propriul stil. Un curent poate să influențeze pictorii,  de a desena simbolurile și a le integra în operele lor.
    



             Urmele lăsate în sufletul nostru  și informațiile ce le-am reîmprospătat, au reprezentat ore de cultură și socializare. Un mod productiv de a petrece o zi relaxantă de week-end în compania bloggerilor olteni, dornici să ne ajute să descoperim semnificațiile exponatelor. Elementele prezentate mai jos aparțin neamului Brâncovenilor(o familie ce a sprijinit cultura în formele sale timpurii de manifestare).





               Ajunsă în camera oglinzilor, am făcut selfie-uri asemenea lui Brâncuși, însă noi am dorit să imortalizăm dublurile noastre sau deformarea realități creată de oglinzi.



            Camera oglinzilor este una preferată prin candoare, elementele baroce prezente în sculptură dar și prin candelabrele(de care trebuie să recunosc, că sunt fascinată prin ansamblul complex al elementelor).



         Narcisiștii au și ei locul lor printre sutele de oglinzi, în care propria imagine se reflectă, fără a prezenta trecutul sau viitorul, ci doar prezentul(aceea emoție de scurtă durată).

                     


             Analizăm fiecare colțișor, de la ornamentele de nuanță aurie la roșul prezentat pe covorul întins pentru fiecare turist(deoarece fiecare turist pășește către o experiență interesantă, în care scena culturală prezintă fiecare scenă). 
                           


              După ce ne-am potolit curiozitatea, oboseala își spunea cuvântul. Am privit intens și am adresat întrebările clarificatoare pentru a lua cu noi, în bagajul amintirilor Oltenia culturală.


            Selfie oltenesc în camera oglinzilor la Muzeul de Artă din Craiova. Bloggeri au încheiat mica expediție culturală, în oglinda prezentului(a amintirilor vii ce vor dăinui mereu).


         Mulțumim ghidului pentru tur și pentru detalierea fiecărui simbol în parte și lui Daniel Botea  pentru inițiativă. Fusăi la olteni și văzui Muzeul de Artă din Craiova, am avut plăcerea să aflu despre pictori renumiți, sculptori inventivi și despre Brâncuși(o emblemă a orașului). 

             La final ne-am relaxat în parcul Nicolae Romanescu, unde Castelul Fermecat îmbină atmosfera veche într-un cadru natural, precum și teatrul în aer liber(mi-aș dori să particip la o astfel de  piesă de teatru).

             Podul suspendat mi-a dat mari bătăi de cap, deoarece am o acrofobie(frică de înălțimi) de netratat. Deși pare pueril, dacă începi să cunoști un om în profunzime, îți dai seama că dincolo de aceea aură se ascund temeri, dorințe, griji și sensibilitate. Motivată fiind de bloggeri am pășit pe acest pod suspendat, adrenalina resimțită m-a făcut să realizez că pot trece peste situațiile limită și pot găsi pârghiile potrivite.










           
Fusăi la olteni și am încercat să vă povestesc perspectiva călătorului pe plaiul românesc. Ultima zi din mirajul Craiovei Culturale, în care am bifat fiecare obiectiv, am râs copios de toate momentele în care Irimescu Răzvan ne antrena pentru lungul drum spre casă. Alături de Georgiana și Răzvan ne-am întors cu o dorința acerbă de a recupera orele de somn dar și de a împărtăși această experiență.


You Might Also Like

3 Comentarios

  1. Acrofobia se trateaza cel mai bine pe Podul Suspendat din Parcul Romanescu :) Spor!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Clar, datorită bloggerilor mi-am făcut curaj să trec acel pod(deși adrenalina crescuse).

      Ștergere
  2. Nu-ți face tu probleme, orice fobie este tratabilă! Uite, că îți spuneam pe Podul Suspendat, mi-am depășit teama de înălțime ducându-mă la alpinism industrial. Adică am început să fac cățărări pe panouri industriale.

    Știi cum e sentimentul acela de a fi în vârf și să te uiți în jos și să nu-ți mai pese? Pff.. de abia aștept să mai vii pe aici. Pregătește-te căci atunci vei scăpa de această frică, garantat!

    Ciao!

    RăspundețiȘtergere

Translate